Cât primesc și ce

Dintr-o bucătărie de familie de patru oameni ies cam 5 litri de resturi pe zi, din care aproape jumătate sunt coji și frunze de legume. Le duc în țarc o dată pe zi, seara, după ce termin în magazie. Nu le las să se adune.

Preferă, în ordine: frunze de varză, coji de castraveți, miez de dovleac, coji de cartof crude și frunze de țelină. Le rup frunzele de varză în fâșii, pentru că întregi le fugăresc prin țarc și le murdăresc înainte să le mănânce.

Ce nu le dau

Nu le dau mâncare gătită sărată, nu le dau pâine mucegăită și nu le dau resturi de la grătar. Pâinea în general o dau foarte rar și numai uscată, pentru că se umflă și le ține de foame fără să le aducă ceva.

Nu las resturile în țarc peste noapte. Tot ce nu mănâncă într-o oră îl adun și îl pun pe grămada de compost din spatele magaziei. Resturile uitate până dimineața atrag ce nu trebuie și miros.

De ce le dau seara, nu dimineața

Am testat ambele variante, câte o lună. Dimineața mâncau resturile și lăsau furajul, apoi la prânz rămâneau fără nimic și ciuguleau pământul. Seara e mai bine: ziua mănâncă furajul, iar resturile vin ca un supliment, înainte de culcare.

Mai e un motiv: dacă le dau seara, am control asupra cantității. Dimineața plec la serviciu la șase și jumătate și nu stau să verific cât au mâncat.

Când am exagerat

Într-o vară am avut o grămadă de dovleci și le-am dat zilnic, două săptămâni, câte o jumătate de găleată. Au mâncat dovleacul și au lăsat furajul. Ouăle au scăzut de la șapte la patru pe zi în vreo trei săptămâni. Am oprit dovlecii și am revenit la normal într-o lună.

Concluzia pe care am tras-o: resturile sunt un supliment, nu o bază. Dacă văd că lasă furajul în vas, tai resturile două zile și reiau cu cantități mai mici.

Regula mea de bază

  • Resturile vin după furaj, nu înainte, și numai seara.
  • Tot ce nu mănâncă într-o oră pleacă la compost, nu rămâne în țarc.
  • Nimic sărat, nimic gătit cu ulei, nimic cu mucegai.
  • Frunzele mari se rup sau se taie, ca să nu le fugărească prin noroi.