Curtea cu Găini Note dintr-o curte cu găini din Hunedoara

Anotimpuri

Iarna cu -18 grade, vara cu 35, năpârlirea, noroiul și curățenia de două ori pe an.

În Valea Mureșului iarna bate vântul dinspre Retezat și vara se usucă pământul până crapă. Găinile suportă ambele, dar numai dacă le ajuți puțin. Asta încerc să scriu aici.

Cele patru anotimpuri nu se văd la fel într-o curte de oraș și una de sat. La mine nămolul din țarc e problema de primăvară, iar apa înghețată e problema de ianuarie.

Fiecare sezon își schimbă treaba din coteț, și nu doar temperatura. Primăvara e vârful depunerii și momentul în care verific cuibarele de două ori pe zi, pentru că ouăle se strâng și se sparg. Vara grija principală e apa: un recipient de patru litri se golește într-o după-amiază de iulie, iar găinile care stau fără apă două ore opresc din depus. Toamna pregătesc adăpostul pentru frig — îmi schimb așternutul, izolesc ușa și verific acoperișul înainte de primele ploi reci.

Iarna regula mea e simplă: nu grăbesc niciun proces. Depunerea scade natural la lumina scurtă, iar dacă aș adăuga lumină artificială pentru cantitate, găinile ar plăti din rezerva lor. Tocmai de asta articolele de mai jos nu propun soluții universale, ci descriu ce fac în fiecare lună în curtea de la marginea orașului, cu drumuri înghețate și zile în care apă îngheață în două ore.